Nu stiu de cate ori,de cate ori..am privit ceasul meu mare si rotund de pe un anume perete al unei anumite camere,si in verva mea cotidiana ,m am oprit O CLIPA sa privesc cum ea trece.Ocazional ,cand cineva ma intreaba pe strada cat este ceasul,ii indic ora cu un minut in plus,ca sa ofer o informatie mai aproape de adevar.Uitandu ma la ceas pierd deja cateva clipe.
Ceasul si oglinda.Mi au placut intodeauna.Ele ilustreaza cel mai bine ireversibilitatea timpului.
Poate ca nu se intampla des sa mi aminteasc cat de pretios este TIMPUL,indeosebi cel actual.Daca as avea un copil l as indemna mai degraba sa traiasca,nu sa se ingrijoreze pentru clipa urmatoare,traind in sfarsit o viata plina de griji,iar la batranete sa se stinga ca si cum n ar fi trait de fapt.
Cu totii ne temem de viitor,ne dorim sa cunoastem viitorul( pana si eu vreau asta uneori,desi constientizez absurditatea)...consultam amintirile,estimam pericolele ce ar putea sa vina,uitand sa facem in prezent ce este corect sa facem,adica CE SIMTIM( raportat la nevoile cotidiene evident).Facand ce simti ca este corect ai mult mai multe shanse sa mori mai repede,fiindca ai sa faci implicit si mai multe greseli.Totusi...oameni buni,ce n am da ca la sfarsit,in vulnerabilitatea noastra sa fim bogati sufleteste ,sa avem un bagaj al momentelor de neuitat, sa continuam si atunci sa zambim si sa ne fericim ca am parcurs atata timp;sa ne uitam la ceasul rotund prafuit de pe perete, si sa savuram chiar si atunci clipa,sa suspendam clipa in prezent,sa simtim timpul!cel prezent,viitorul este incert asa cum trecutul este mort..ingropat de atatea si atatea ,noi CLIPE!
Ceasul si oglinda.Mi au placut intodeauna.Ele ilustreaza cel mai bine ireversibilitatea timpului.
Poate ca nu se intampla des sa mi aminteasc cat de pretios este TIMPUL,indeosebi cel actual.Daca as avea un copil l as indemna mai degraba sa traiasca,nu sa se ingrijoreze pentru clipa urmatoare,traind in sfarsit o viata plina de griji,iar la batranete sa se stinga ca si cum n ar fi trait de fapt.
Cu totii ne temem de viitor,ne dorim sa cunoastem viitorul( pana si eu vreau asta uneori,desi constientizez absurditatea)...consultam amintirile,estimam pericolele ce ar putea sa vina,uitand sa facem in prezent ce este corect sa facem,adica CE SIMTIM( raportat la nevoile cotidiene evident).Facand ce simti ca este corect ai mult mai multe shanse sa mori mai repede,fiindca ai sa faci implicit si mai multe greseli.Totusi...oameni buni,ce n am da ca la sfarsit,in vulnerabilitatea noastra sa fim bogati sufleteste ,sa avem un bagaj al momentelor de neuitat, sa continuam si atunci sa zambim si sa ne fericim ca am parcurs atata timp;sa ne uitam la ceasul rotund prafuit de pe perete, si sa savuram chiar si atunci clipa,sa suspendam clipa in prezent,sa simtim timpul!cel prezent,viitorul este incert asa cum trecutul este mort..ingropat de atatea si atatea ,noi CLIPE!
Un comentariu:
nu pot sa zic decat:genial!!! ai o maturitatew in scriere si niste idei atat de bune pentru care orice blogger ar fi invidios:X:X nu pot decat sa te rog sa mai postezi,pt ca ideeile tale sunt ca o hrana spirituala :*:*: inca o data felicitari!!!
Trimiteți un comentariu