vineri, 31 octombrie 2008

opera de arta

Asemeni neadaptatilor,sunt in cautarea absolutului.Nu absolutul ca ceva concret;am cautat sa mi depasesc conditia umana( n am reusit dar inca incerc).Pentru aceasta,trebuie bineinteles sa intelegi si sa accepti misterul.Desi pare o afirmatie ciudata,aflati ca si misterul este un raspuns.
Misterul este elementul ce provoaca o stare halucinanta a creierului,euforia curiozitatii creste simtitor si o vreme ramane constanta.Misterul este raspunsul intrebarilor adanci,puse indeosebi de oamenii evoluati.Multi insa se panicheaza in fatza "lui" ,concluzionand ,cu regret,( si eronat) ca meditatia lor s a dovedit a fi un esec.
Gresit! daca ma intrebati pe mine...MISTERUL este insusi motivatia care ne face sa evoluam,care ne face sa simtim adrenalina,bucuria ,nefericirea (..) Misterul adanceste orice traire,prin curiozitatea noastra nativa si dorinta de a ajunge la un apogeu al vietii.Daca lucrurile ar fi de dinainte cunoscute am fi la acelasi nivel si cel mai rau,ne am complace intr o anume existenta,mereu,mereu,mereu. Fara nici un fel de motivatie de a lupta..de a cugeta.
Ma inspaimanta cuvantul"mereu".Mereu imi da senzatia de odihna cerebrala nejustificata.Desigur,as vrea sa ma iubeasca MEREU,dar altfel.Mereu fara altfel este starea omului mediocru,a omului care se complace,care nu doreste sa iasa din"universul sau stramt".
Daca ni s ar da posibilitatea de a ajunge la cunoasterea absoluta,mintea noastra ar stagna,am rutiniza existenta ,si ar disparea febra creatiei.
Fiind creaturi ale unui CREATOR,uitam sa apreciem farmecul misterului cu care acesta a desavarsit lumea.In orice iubire este si mister,iubirea dureaza cat misterul; cand crezi ca ai inteles o opera de arta,aceasta moare pentru tine,asa cum si dragostea transcede in respect sau dezgust,cand de pe ochii nostrii cade valul "halucinant". Adancind misterul,sporim fascinatia.
Despre dragoste am sa aprofundez intr o alta zi.atat pentru astazi

Un comentariu:

aLexUtzA spunea...

bine ai venit in lumea bloggerilor...am citit cu drag ce ai scris aici, scumpa mea prietena si...cu ocazia asta revin si eu la vechiul meu prieten - contul de pe blogspot. Imi place mult ce ai scris..iti apreciez stilul elevat de a scrie si de a gandi...iar maturitatea la tine...este in proportii destul de mari..te felicit si ptr asta...astept sa mai citesc posturi de-alea tale.
Te pup, cu mult drag
Alexutza :*